Directia De Asistenta Comunitara Iasi

Directia de Asistenta Comunitara IASI ( DAC Iasi ) s-a infiintat in anul 2005 ca urmare a cresterii responsabilitatilor alocate autoritatilor locale in domeniul asistentei sociale.

    Este o institutie publica, cu personalitate juridica din subordinea Consiliului Local Iasi, cu competenta teritoriala doar pe raza municipiului Iasi.
Exista pentru :
-a implementa pe plan local legislatia in domeniu;
-a identifica, evalua si interveni prin serviciile de specialitate din subordine in scopul prevenirii, limitarii sau inlaturarii efectelor temporare sau permanente declansate de diverse situatii de natura economica, fizica ,psihica sau sociala;
-cresterea gradului de implicare a colectivitatii locale in solutionarea problemelor sociale cu care se confrunta unele persoane;
-cresterea gradului de relationare interinstitutionala in scopul acordarii unui sprijin promt, eficient si complet persoanelor care se confrunta cu diverse probleme sociale;
-crearea si promovarea proiectelor si programelor sociale, individuale sau in parteneriat,in scopul imbunatatirii retelei de servicii sociale pe plan local, prin atragerea de fonduri interne si externe;
-etc;
Este acreditat conform legislatiei in vigoare pentru:
-identificarea nevoilor sociale( individuale, familiale,de grup) informare si consiliere cu caracter primar
-gazduire,reabilitare si reinsertie sociala a persoanelor fara adapost din municipiul Iasi
Directia de Asistenta Comunitara are ca servicii de specialitate:
-Serviciul de alocatii si indemnizatii pentru copii
-Serviciul Ajutor Social,Prestari Servicii, Facilitati, Gratuitati
-Serviciul Autoritate Tutelara, protectia Minorilor si Familiei
-Compartimentul Proiecte si Programe
coordoneaza:
-cantina de ajutor social
-caminul de pensionari Sf.Cuv. Parascheva
-caminul de batrini Sf. Imparati C-tin si Elena
-adaposturile de noapte pentru persoane adulte
Acorda in parteneriat servicii de:
-ingrijire la domiciliu a persoanelor virstnice
-consiliere si reabilitare a persoanelor consumatoare de alcool si droguri

Serviciul de Autoritate Tutelara

 Definitie: (dr. fam.) – institutie creata pe langa autoritatile publice locale avand atribute privitoare la stabilirea si organizarea tutelei, la supravegherea, controlul si indrumarea activitatii de ocrotire a minorului si a altor incapabili.

Cand se instituie tutela?


Tutela se instituie în situaţia în care ambii părinţi sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti, puşi sub interdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi, precum şi în cazul în care, la încetarea adopţiei, instanţa judecătorească hotărăşte că este în interesul copilului instituirea unei tutele.

Tutela se instituie conform legii de către instanţa judecătorească în a cărei circumscripţie teritorială domiciliază sau a fost găsit copilul.

Cine poate fi tutore?

(1)Pot fi tutori persoanele fizice sau sotul si sotia impreuna,care au domiciliul in Romania si nu se afla in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege.

(2)Persoana  fizica sau familia care urmeaza a fi tutore trebuie sa fie evaluat de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copiluli cu privire la garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a primi un copil in ingrijire.Evaluarea se realizeaza de catre directie si Protectia copilului de la domiciliul persoanei sau familiei, in stare sa indeplineasca aceasta sarcina. persoana fizica,respectiv sotii care urmeaza a fi tutori sunt numiti pe baza prezentarii de catre directia de asistenta sociala a raportului de evaluare a acestora.

Acte necesare:

- copii ale cartilor de identitate, certificatelor de nastere si casatorie pentru bolnav si curator;Acte necesare in vederea instituirii curatelei generale (pentru bolnavii care au capacitate de exercitiu si minori):

    pentru bonavii care isi pastreaza capacitatea de exercitiu:

  • - adeverinte medicale pentru bolnav si curator;
  • - adeverinta de venit / cupon pensie pentru bolnav;
  • - declaratie de acord (curator);

    pentru minori:

  • - copie a certificatului de deces al parintelui;
  • - copie a certificatul de casatorie al parintilor (dupa caz);
  • -copie /copii ale certificatelor de nastere ale minorului / minorilor sau buletine (dupa caz);
  • - adeverinta de elev pentru minor;
  • - adeverinte medicale pentru minor si curator;
  • - copii ale certificatelor de nastere si casatorie ale curatorului;
  • - carte de identitate pentru curator;
  • - cupon de pensie pentru minor (dupa caz);
  • - declaratie de acord a minorului care a implinit 10 ani;

Acte necesare in vederea instituirii curatelei speciale (curator strain)

Curatele speciala se elibereaza in urmatoarele situatii:  dezbateri de succesiune, contracte de vanzare-cumparare facute in numele minorului.

- copii dupa buletinele de identitate / cartile de identitate si certificatul de casatorie al curatorului si al parintelui supravietuitor;

- copii dupa certificatul de deces al parintelui;

- copie dupa certificatul de nastere sau cartea de identitate a minorului (dupa caz);

- copia anexei 1;

- cerere facuta de parinte;

- declaratie de acord facuta de curator;

*Mentionam ca la vanzari/cumparari facute de proprietati  de catre parinti sunt necesare, pe langa actele mentionate mai sus si copii ale actelor de proprietate ale bunurilor ce urmeaza a fi vandute, respective cumparate, insotite de copiile adeverintelor privind datoriile la plata intretinerii pentru apartamentele ce fac obietul tranzactiei.


<div id=”comments_2_12″ ><span data-mce-type=”bookmark” id=”__mce”></span>


            


copilul

Încredinţarea sau plasamentul copilului unei persoane, familii, serviciului public specializat sau unui organism privat autorizat

Mãsura încredinţãrii copilului unei persoane, familii, serviciului public specializat sau unui organism privat autorizat poate fi dispusã fie de cãtre instanţa judecãtoreascã, fie de cãtre Comisia pentru protecţia copilului.

Prin legea nr. 47/1993 a fost introdusã o nouã sancţiune specificã dreptului familiei, care decurge din neexercitarea corespunzãtoare a ocrotirii pãrinteşti de cãtre pãrinţii fireşti : declararea judecãtoreascã a abandonului de copii.

Acest act normativ a consacrat in limbajul juridic o nouã noţiune, aceea de copil declarat abandonat, care are un înţeles diferit de noţiunea de copil abandonat. Dacã prima noţiune apare ca o consecinţã a unei hotãrâri judecãtoreşti de sancţionare a pãrinţilor fireşti ai unui copil, de cele mai multe ori instituţionalizat, cea de-a doua noţiune reflectã o situaţie de fapt, aceea a unui copil a cãrui filiaţie, faţã de mamã şi faţã de tatã, nu se poate stabili din cauza faptului cã acesta  a fost pãrãsit de pãrinţii lui în împrejurãri care nu permit aflarea identitãţii acestora. Dacã un copil abandonat pe cale judecãtoreascã  are cel puţin un pãrinte firesc, copilul abandonat nu are pãrinţi, el fiind înregistrat, la primãria în a cãrei razã a fost gãsit, ca nãscut din pãrinţi necunoscuţi. Astfel, declararea judecãtoreascã  a abandonului unui copil sancţioneazã dezinteresul pãrinţilor fireşti ai acestuia pe o perioadã de cel puţin 6 luni, pe când abandonul de familie constã în nerespectarea obligaţiilor faţã de copil de cãtre persoana în grija cãruia se aflã acesta.

În art. 1 alin. 1 din Legea nr. 47/1993 sunt enumeraţi copiii care pot fi declaraţi abandonaţi pe cale judecãtoreascã, printre care şi copilul aflat în îngrijirea unei instituţii de ocrotire socialã sau medicalã, de stat sau private. Prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 26/1997 cu privire la protecţia copilului aflat în dificultate, instituţiile de ocrotire socialã sau medicalã de stat – orfelinatele, casele de copii preşcolari, casele de copii şcolari – au fost preluate de serviciul public specializat din cadrul Consiliului  Judeţean, devenind centre de plasament şi centre de primire a minorilor. Astfel în prezent, în urma modificãrilor legislative în materia organizãrii activitãţilor de protecţie a copilului, pot fi declaraţi abandonaţi copiii aflaţi în îngrijirea serviciului public specializat sau a unui organism privat autorizat.

Potrivit dispoziţiilor art.7 din Legea nr.47/1993, instanta judecãtoreascã, declarând abandonul, delegã, dupã caz, instituţia de ocrotire sau persoana în grija cãreia se gãseşte copilul cu exerciţiul drepturilor pãrinteşti . Având în vedere şi dispoziţiile art. 7, alin. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopţiei, care prevede cã, în cazul unui copil declarat abandonat prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã şi irevocabilã, consimţãmântul pãrinţilor fireşti la adopţie nu mai este necesar, fiind necesar doar consimţãmântul instituţiei de ocrotire sau al persoanei cãreia i s-a delegat exerciţiul drepturilor pãrinteşti.

Protecţia copilului aflat în dificultate

Protecţia copilului aflat în dificultate este reglementatã prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 26/1997, aprobatã prin legea nr. 108/1998. Acest act normativ cuprinde dispoziţiile referitoare la organismele competente  în relizarea protecţiei copiilor aflaţi în dificultate şi la mãsurile de protecţie ale acestei categorii de copii.

Prin “copil aflat în dificultate” se înţelege, potrivit art. 1, alin. 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 26/1997, acel copil ale cãrui dezvoltare, securitate sau integritate fizica ori moralã sunt periclitate.

Organele prin intermediul cãrora se realizeazã protecţia copilului aflat în dificultate sunt:

  • Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Copilului şi Adopţiei;
  • Comisia pentru protecţia copilului;
  • Serviciul public specializat pentru protecţia copilului.

Art. 7, alin. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 26/1997 enumerã mãsurile de protecţie a copilului aflat în dificultate:

-        încredinţarea copilului unei persoane, unei familii sau a unui organism privat autorizat;

-        încredinţarea copilului în vederea adopţiei;

-        încredinţarea provizorie a copilului cãtre serviciul public specializat;

-        plasamentul copilului la o persoanã sau la o familie;

-        plasamentul copilului la serviciul public specializat sau la un organism privat autorizat;

-        plasamentul copilului în regim de urgenţã;

-        plasamentul copilului într-o familie asistatã.

Prin consacrarea mãsurilor de protecţie a copilului aflat în dificultate, intenţia legiuitorului este aceea ca minorul sã petreacã, în centrul de plasament, o perioadã de timp cât mai scurtã, pânã la gãsirea unei persoane sau a unei familii corespunzatoare, care sã-i poatã oferi acestuia, dacã nu o famile, prin intermediul instituţiei adopţiei, mãcar un mediu cât mai apropiat de cel familial.

De asemenea, în alegerea uneia dintre mãsurile de ocrotire, Comisia pentru protecţia copilului urmeazã sã ţinã seama de necesitatea unei continuitãţi raţionale în educarea minorului, precum şi de originea sa etnicã, religioasã, culturalã sau ligvisticã.

Filipescu, I. P., Adopţia şi protecţia copilului aflat în dificultate, Editura All Beck, Bucureşti, 1998.

Smith, C. R., Adopţia şi plasamentul familial, Editura Alternative, Bucureşti, 1993.

PROBLEMATICA ASISTENŢEI PERSOANELOR CU HANDICAP/ CERINŢE SPECIALE

TULBURĂRILE DE COMUNICARE ŞI RELAŢIONARE. AUTISMUL

Experienţa practicã a identificat o categorie aparte de copii care prezintã dificultãţi de comunicare şi relaţionare cu cei din jur, asociate sau nu cu deficienţe de intelect, având relevanţã în desfãşurarea normalã a activitãţilor educative şi de socializare a acestor copii, mai ales în primii ani de viaţã. Termenul de autism infantil precoce a fost lansat de Leo Kanner în 1943 şi definit de A.S. Reber ca un sindrom patologic, apãrut în copilãrie, caracterizat printr-o stare de înstrãinare/retragere, o lipsã de rãspuns social şi/sau interes faţã de cei din jur, dificultãţi de comunicare sau de limbaj, imposibilitatea de a dezvolta un ataşament normal şi existenţa unor cãi bizare de a rãspunde la stimulii din mediul înconjurãtor.

Cauzele care determinã apariţia acestor tulburãri nu sunt clar precizate, dar se presupune cã poate exista fie o predispoziţie ereditarã, fie un complex de factori care determinã o serie de afecţiuni la nivelul creierului. Se presupune şi existenţa unui determinism de naturã psihogenã, mai ales la copii lipsiţi de confortul afectiv în primii ani de viaţã, ca o reacţie la atitudinea şi comportamentul pãrinţilor faţã de nevoile lor.

Cercetãrile efectuate nu permit o departajare clarã între originea organicã şi cea psihogenã a autismului, ambele fiind valabile datoritã imposibilitãţii de diferenţiere în perioada primilor ani de viaţã între componenta somaticã şi cea psihicã. Cert este cã, pentru o bunã dezvoltare a funcţiilor cognitive şi a capacitãţii de relaţionare cu cei din jur, copilul trebuie sã fie stimulat şi sã exerseze o diversitate de experienţe senzorio-afective cu adultul, şi în special cu mama.

Din punct de vedere clinic se pot desprinde urmãtoarele caracteristici ale copilului autist:

-        deficienţe în vorbire, vorbire întârziatã, stereotipii verbale, ecolalie, repetarea unor vocale sau consoane în pronuntarea unui cuvânt, utilizarea frecventã a substantivelor, numelor proprii, imperativelor şi evitarea folosirii pronumelor sau utilizarea inversiunii pronominale din cauza confuziei dintre EU şi non-EU;

-        întârziere în dezvoltarea psihicã, rigiditate în gândire şi acţiune;

-        coeficientul de inteligenţã la limitã sau uşor sub medie (dificultate în apreciere datoratã dezinteresului la examenul psihologic şi contactului scazut cu cei din jur), evidenţierea unor “insule de inteligenţã” la executarea unor sarcini sau activitãţi, incapacitate de generalizare a cunoştinţelor învãţate, dificultate în perceperea secvenţialitãţii, dificultãţi specifice în rezolvarea de probleme;

-        rezistenţa patologicã la schimbare, exprimarea puternicã şi susţinutã a unor manierisme (ca moduri de comportare), rezistenţa la învãţare, ataşament anormal faţã de unele obiecte.

În concluzie, se poate spune cã problematica autismului se referã la dificultatea copilului de a comunica şi de a parcurge în mod firesc amplul proces de socializare. În acest sens, H. Hartman afirma cã principala dificultate a copilului cu autism constã în a reacţiona corespunzator faţã de persoanele şi obiectele din jur, respectiv de a-şi pune în concordanţã dorinţele sale cu situaţia de moment. De asemenea, la autisti alterneazã comportamentele tandre cu cele agresive sau autoagresive, cu treceri bruşte de la o stare la alta, de regulã neadecvate. Datã fiind imposibilitatea de a anticipa reacţiile şi comportamentul unui copil autist, intervenţia psihopedagogicã de recuperare, educare şi instruire devine foarte dificilã, iar alcãtuirea prognosticului evoluţiei sale este dependentã de contextul relaţional şi de disponibilitatea terapeutului în identificarea unor alternative de comunicare cu copilul autist (dintre cele mai neobişnuite, de exemplu folosirea calculatorului, a unor sunete aparent lipsite de sens, a unor asocieri cromatice aparent bizare, a unor mişcãri aparent lipsite de semnificaţie etc., care reuşesc sã spargã barierele impuse de specificul lumii interioare a autistului), altele decât modalitãţile obişnuite pe care le utilizãm în relaţiile cu copiii normali.

Arcan, P. ; Ciumãgeanu, D., Copilul deficient mintal, Editura Facla, Timişoara, 1980

Zazzo, R., Debilitãţi mintale, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1979.

STUDIU DE CAZ

-PROTECŢIA COPILULUI AFLAT ÎN DIFICULTATE-

1. Care este problema?

În urma sesizãrii fãcute de asistentul maternal, Roman Carmen, am luat la cunoştinţã cã Sandu George, aflat in grija acesteia, prezintã anumite probleme de sanatate. Doamna Roman afirma ca baietelul in varsta de 4 ani nu a inceput inca sa vorbeasca, este foarte agitat si se comporta ciudat fata de oamenii straini, iar locomotia se realizeaza doar in varful picioarelor.

Sandu George a fost incredintat centrului de plasament din judetul Vaslui in urma declaratiei de abandon a instantei judecatoresti insotita de decaderea din drepturile parintesti a mamei acestuia, tatal fiind necunoscut. Doamna Roman Carmen a depus o cerere prin care dorea sa-l ia in plasament si sa fie angajata ca asistent maternal. Din acel moment copilul beneficiazã de mãsurã de protectie –plasament la asistent maternal profesionist prin hotararea 1482/2006, emisa de Comisia pentru Protectia Copilului Vaslui.

M-am deplasat, astfel, la domiciliul asistentului maternal pentru a verifica daca problemele nu sunt cumva cauzate de conditiile si tratamentul de care beneficiaza copilul din partea familiei-substitut. În urma investigatiei am ajuns la concluzia ca, desi este o familie monoparentala (matriarhala), copilul are parte de toata ingrijirea, afectiunea si educatia necesara pentru a se dezvolta normal.

2. Care sunt cauzele?

Cea de-a doua varianta presupune o cauza medicala, patogena, deoarece George provine dintr-o familie precara si este foarte posibil ca diferite actiuni ale mamei din timpul sarcinii sa-i fi periclitat sanatatea si dezvoltarea anumitor organe. Mai mult de atat, abandonarea lui in spital imediat dupa nastere la privat de afectiunea, hrana si grija materna, elemente vitale in viata unui copil care-l ajuta sa realizeze un atasament si sa dobandeasca incredere.

Am colaborat, astfel, cu o echipa de medici ai Spitalului Judeatean Vaslui pentru  ca Sandu George sa poata fi examinat si diagnosticat.

Depistarea si diagnosticul a cuprins patru coordonate principale :

v  examinarea medicala;

v  examinarea neurologica

a)              reflexele si miscarile involuntare;

b)      tonusul muscular;

c)       ortostatismul;

d)      mersul;

v  examinarea psihologica;

a)    teste de eficienţã pentru :

-       psihomotricitate şi abilitate manualã;

-       investigarea activitajii psihice (percepjie, imaginaţie, atenţie, memorie,
gandire, limbaj, afectivitate etc.).

v  stabilirea nivelului intelectual;

v  identificarea componentelor neuropsihice si socioeducationale apte sa sustina
procesele recuperatorii si compensatorii.

Pe baza informaţiilor desprinse din aceasta examinare complexa s-a elaborat un prognostic pe termen scurt privind evoluţia imediatã a copilului, Sandu George fiind incadrat intr-o categorie de persoane cu gradul de handicap grav prevazut de Criteriile de incadrare a copiilor intr-un grad de handicap, aprobat prin Ordinul comun nr. 725/12709/2002.

Certificatul medical, eliberat de Policlinica Vaslui, arata ca Sandu George are diagnosticul de : “autism infantil; deficienta mintala severa” .

3. Care sunt obiectivele?

În acest caz obiectivele mele, ca asistent social, sunt :

  • sa intocmesc impreuna cu echipa de medici un plan de recuperare, compensare, educare si integrare a copilului deficient care sa prevada:
    • protectia copilului exercitata de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Vaslui;
    • beneficierea de sustinere afectiva si supraveghiere permanenta din partea familiei-substitutive.
    • Inscrierea  la cursurile speciale ale Centrului Scolar pentru Educatie Incluziva “Constantin Pufan” Vaslui care va avea drept obiective asimilarea de catre copil a continuturilor didactice si socializarea acestuia;
    • Monitorizarea si evaluarea continua a copilului din punct de vedere medical si administrarea corecta a tratamentului medicamentos;
    • Parcurgerea unui program terapeutic de recuperare a functiilor psihice in cadrul Centrului Scolar pentru Educatie Incluziva “Constantin Pufan” Vaslui, pentru stimularea dezvoltarii psihice generale  si dezvoltarea planului comunicarii si limbajului prin terapii specifice;
    • Parcurgerea unui program special de terapie ABBA pentru copiii autisti cu un personal specializat in cadrul Complexului de Servicii Comunitare pentru Copilul cu Handicap Vaslui  cu scopun de a diminua crizele de afect si de a-l aduce cat mai mult la normalitate.

Asistentul  maternal are, de asemenea, urmatoarele obiective:

  • Sa-i ofere copilului  atentie, ingrijire si afectiune maxima pentru a-l face sa se simta protejat si increzator;
  • Sa amenajeze in asa fel camera de joaca/ lucru a copilului, incat acestuia sa-i fie cat mai usor si placut sa intreprinda actiunile si ca nimic sa nu constituie un pericol pentru acesta;
  • Sa aiba grija ca tratamentul medicamentos prescris sa fie intocmai respectat;
  • Sa parcurga un curs special de instruire pentru parintii cu copii autisti pentru a afla atat despre boala cat si despre ingrijirea necesara copiilor care sufera de ea;
  • Sa continue in fiecare zi, acasa, activitatile pe care copilul le-a desfasurat la Centru si sa le repete in mod consecvent pentru a fi retinute.
  • Sa intocmeasca un jurnal in care sa fie consemnate toate schimbarile petrecute in urma terapiilor de recuperare.

4. Care este calea de interventie?

In primul rand voi colabora in continuare cu echipa de medici ai Spitalului Judetean Vaslui si totodata si cu noua echipa de la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Sfanta Maria Iasi, sectia psihiatrie pediatrica, unde Sandu George a fost inscris pentru o mai buna evaluare si monitorizare a cazului.

Ma voi deplasa periodic la centrele speciale de terapie si educatie pentru a ma asigura ca beneficiarul are parte de tratamentul corect si personal specializat. De asemenea  voi incerca stabilirea unei colaborari cat mai eficiente intre gradinita si familia-substitut cu scopul de a imprima un sens convergent actiunii tuturor factorilor educativi. Aceasta colaborare va fi coordonata in principal de institutie intrucat dispune de cadre pregatite si competente pentru indrumarea familiei spre realizarea unor actiuni educative care sa fie in concordanta cu idealul edicativ. Astfel colaborarea se va realiza sub diferite forme: de la convorbirile cu parintii, invitarea acestora la diferite expozitii sau activitati realizate de copil, pana la vizitele cadrelor in familia copilului.

In final, imi voi asuma rolul de avocat al minorului si impreuna cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Vaslui, respectiv Consiliul Judetean Vaslui, ma voi asigura ca Sandu George va beneficia intotdeauna de consultatie si tratament medicamentos gratuit, inclusiv tratamentul special pentru copiii autisti importat din Germania si de asemenea

Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor  persoanelor cu handicap

  • indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap acordată persoanei care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de OUG nr.148/2005, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 3-7 ani;

Copilul cu handicap grav beneficiază de:

  • alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 100%, acordată de Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale;
  • buget personal complementar lunar, indiferent de venituri în cuantum de 91 lei;
  • indemnizaţie de însoţitor, în cuantum de 416 lei sau asistent personal.

Copilul cu handicap grav beneficiază de:

  • gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II -a, cu autobuzele sau cu navele de transport fluvial, în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele, în limita a 12 călătorii dus-întors pe an calendaristic;
  • gratuitate transport urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul.

EREDITATEA INTELIGENTEI

Omul este capabil sa se ridice de la senzatia concreta si confuza la simplitatea notiunii abstracte;el poate aduce o masa nenumarata de fapte la o idee generala,unica,fixata printr-un semn;poate,prin rationament,sa aiba acces la consecintele cele mai complicate sau cele mai indepartate si sa ghiceasca viitorul prin prisma trecutului.Aceasta pentru ca el poate compara,judeca,abstrage,generaliza,induce si deduce ca stiintele,religiile,artele,morala,viata sociala si politica s-au nascut si apoi s-au continuat neincetata lor evolutie.
A cerceta daca ele sunt transmisibile prin ereditate inseamna,deci, a cerceta daca viata psihologica,sub forma cea mai inalta,este supusa acestei legi biologice.
Rationamentul ne va arata mai intai ca ereditatea inteligentei este posibila;experienta ne va arata dupa aceea ca este reala.
Psihologia a facut intotdeauna distinctie intre diversele moduri ale capacitatii de a cunoaste,ba chiar studierea analitica a inteligentei nu este posibila decat cu aceasta conditie;dar acestea nu sunt decat deosebiri de aspect si nu deosebiri esentiale.
Pe de alta parte,daca privim chestiunea din cel mai inalt punct de vedere posibil,orice cercetare asupra naturii ultime a inteligentei trebuie sa duca in mod necesar la una din aceste doua concluzii:ca ea este un efect al carui cauza este organismul;ca ea este o cauza al carei efect este tot ce exista,tot ce este cognoscibil.Prima ipoteza se numeste materialism;a doua idealism.In ceea ce priveste ipoteza materialista,nu exista dificultate.Lucrul acesta il vedem de indata,deoarece,daca admitem ca gandirea nu este decat o proprietate a materiei vii,asa cum ereditatea este una din legile vietii,ea va fi tocmai prin aceasta una din legile gandirii.In termini mai precisi:inteligenta este o functie a careia creierul ii este organ,ca stomacul,plamanii si inima;inteligenta este deci transmisibila cu creierul.Ereditatea fiziologica antreneaza,ca pe o consecinta inevitabila,ereditatea psihologica,sub toate formele sale.
Dimpotriva,ipoteza idealista pare in contradictie totala cu ereditatea inteligentei,dar opozitia nu este atat de radical pe cat pare la prima privire.Idealismul,fara a tine aici seama de varietatile doctrine,este sistemul metafizic care crede ca gandirea este singura realitate.In consecinta,ereditatea inteligentei este conciliabila chiar si cu idealismul cel mai transcendent.Este relativ usor de constatat ereditatea sub formele clare studiate pana in present(instinct,perceptii,sentimente).
Activitatea intelectuala,intr-adevar,presupune imagini si concept care formeaza asociatiile cele mai diverse,unificate in judecati sau in rationamente care constituie serii de lungime variabila.Aceste operatii,diferite in cantitate si calitate,combinate si coordonate in mii de moduri,sunt supuse unor actiunii exterioare care provoaca reactii,adica stari noi.
A descompune activitatea intelectuala in operatii elementare(imaginatie,judecata,etc.)asa cum face psihologia analitica,cercetand daca fiecare din aceste forme este transmisibila prin ereditate,inseamna a pune chestiunea sub forma artificiala,adesea inacceptabila.Un mod de inteligenta este transmis de la o generatie la alta…Suntem deci obligati sa punem problema sub forma foarte generala:exista vreun raport de ereditate intre inteligenta parintilor si aceea a copiilor?
Activitatea inteligentei,cel putin la omul actual,presupune drept conditii necesare anumite notiuni de timp,de spatiu,de cauza.
In fapt,ele exista si sunt in mod invariabil mostenite.Acestea sunt caractere specifice,ceea ce vrea sa spuna ca este la fel de contradictoriu sa concepi omul fara ele ca si a concepe un vertebrat fara axa cerebrospinata.Acela care este lipsit de acestea este un idiot,o fiinta aparte,un simulacru de om.Prin urmare,conditiile fundamantate ale inteligentei sunt ereditate,iar indoiala nu poate privi decat caracterele individuale.
Sa examinam mai intai activitatea intelectuala sub una din formele sale cele mai clare:imaginatia.Istoria artei ne arata ca imaginatia creatoare este transmisibila prin erteditate.Gasim frecvent familii de poeti,de muzicieni si de pictori.Familiile de poeti mi s-au parut mai rare,si iata motivul.Nu poti fi muzician fara o sensibilitate fina a urechii,nici pictor fara un dar innascut al culorilor si formelor,ceea ce presupune o anumita conformatie a organului vizual.Sunt aici conditii fiziologice pe care poezia nu le reclama la acelasi grad.Putem deci spune ca talentul muzical sau plastic depinde mai mult decat talentul poetic de confomarea organelor.Ereditatea psihologica este aici mai intim legata de ereditatea fiziologica si tocmai lucru acesta face ca transmiterea sa fie mai sigura.

Exemple:

Voi incepe cu muzicienii”Sentimentul muzicii”-spune Candolle-,adica o aptitudine de a masura timpul si de a distinge notele,este o dispozitie din nastere la multi copii si o dispozitie careia ii gasim originea in mod clar,in multe cazuri,la tata,la mama sau ascendenti.Cand amandoi parintii sunt muzicieni,aproapte intotdeauna copii se nasc cu ureche muzicala.Cand unul singur este muzician sau cand,intr-o familie sau in ,cealalta acesta calitate nu este obijnuita,vedem adesea ca fratiii si surorile difera in acesta privinta.
In acesta caz aptitudinea muzicala nu este functional sau atenuata la fiecare dintre copii,ci unul are ureche muzicala,iar altul nu.Or,daca impresia cauzata de sunete este fizica,relatia dintre sunete este fizica,relatia dintre sunete si masurarea timpului este mai curand de domeniul intelectual.Vom vedea totusi ca in acest domeniu cazurile de ereditate nu sunt rare;familia lui Bach ne va oferi ea singura o demonstratie dintre cele mai curioase.Dintre marii muzicieni care par sa faca o exceptie de la legea ereditatii nu-I gasesc decat pe Bellini,Donizetti,Rossini,Halevy.
Exemple :
1.Familia Bach este poate cel mai frumos caz de ereditate mental ce poate fi citat.ea incepe in 1550 si traverseaza 8 generatii;ultimul membru cunoscut este Regina Suzanna.
2.Beethoven,Ludwig-bunicul-tatal
3.Bellini -fiu-nepot
4.Mozart-tatal-sora-ambii fii-Karl si Wolfgang

Este suficient sa fi rasfoit vreo istorie a picturii sau sa fi frecventat cateva muzee ca sa aflii ca familiile de pictori nu sunt rare.In Anglia este citata familia Landseer;in Franta,familia Bonheur.Familiile Bellini,Carache,Teniers,Van Ostade,Mieris,Van der Velde sunt cunoscute de toata lumea.In lista celor 42 de pictori italieni,spanioli sau flamanzi considerati a fi cei mai ilustri,Galaton a indentificat 21 care au rubenii ilustre.

Exemple:

1.Bassano,Giacomo da Ponte-tatal-cei 4 fii ai sai
2.Bellini,Giovanni-tatal,fratele-
3.Caliari,Paolo Veronese-tatal-unchiul-fiul
4.Caracci,Ludovico-3veri-nepot
5.Ostade,Adriean Van-fratele
6.Robusti(Tintoretto)-fiica-fiul
7.Tiziano,Vecellio-in familia sa gasim 9 pictori de valoare-fratele si fii sai;ceilalti sunt veri/nepoti
8.Van Dyck-tatal-mama

Nu poti fi un mare artist decat printr-un amestec extranatural de calitati.Este un caracter rar,care nu se formeaza decat printr-un accident fericit si a carei ereditate ,drept urmare,trebuie sa fie extrem de instabila.Am dat totusi in acesta privinta numeroase exemple.
Galton,dupa o cercetare facuta de el asupra a 56 de poeti,gaseste probe de ereditate(de diverse grade)in proportie de 40%.

Exemple:

1.Aristo-fratele-nepotul
2.Aristofan-fii sai
3.Burns-mama
4.Corneille,Pierre-fratele-nepotul
5.Goethe-acesta si-a notat propriile-I influiente ereditare
6. Milton,John-tatal-fratele
7.Tasso,Torquato-tatal-mama
8.Vega,Lope-dupa o viata de aventuri a murit preot

La acesta lista de poeti vom adauga cateva familii de carturari alese din aceeasi lucrare;
1.Casaubon,Isaac,si fiul sau Meric,erudite,filologi
2.Etienne-familie celebra de carturari si eruditi:Robert a tiparit Biblia
3.Grotius,Hugo de Groot-bunicul-tatal-unchiul-fiul
4.Seneca-tatal-fratele-nepotul

Familiile de stiinta nu sunt rare.Multi savanti il mostenesc pe tata.Atmosfera de cercetare in care au trait nu este,fara indoiala,straina de vocatia lor;dar educatia nu face geniul si, ca sa fii apt de cercetari stiintifice,este nevoie de mai mult decat de acesta transmitere exterioara data de ea.S-a remarcat,de asemenea ca multi savanti au avut ca mama sau bunica femei remarcabile,asa cum au avut Buffon,Bacon,Condorcet,Cuvier,Forbes.Ereditatea la filozofi este destul de rara.Nu este de mirare ca s-a remarcat ca foarte multi dintre ei nu au lasat urmasi.
Astfel,in timpurile moderne,Descartes,Leibniz,Malebranche,Kant,Spinoza,Hume,A.Comte,Schopenhauer etc.nu au fost casatoriti si nu au avut copii.
Trecem in revista cateva nume,dupa Galton
Exemple:
1.Aristotel-tatal-medic/fiul sau este considerat drept autorul Eticii/nepotul
2.Bacon,Francis,lord cancelar-tatal-mama-fratii
Exista chiar si in secolul nostru,in Elvetia,descendenti din acesta familie:Christophe Bernoulli,professor de stiinte natural la Universitatea din Basel;Jerome Bernoulli,chimist si mineralog.
1.Cassini,Jean-Dominique,astronom celebru-fiul/nepotul/stranepotul/strastranepotul
2.Darwin,Erasm-autorul Zoonomiei-cei 2 fii ai sai/nepotul
3.Franklin,Benjamin-2stranepoti,autori de tratare de stiinte natural,chimie si medicina
4,Gregory,James-dintr-o familie de matematicieni si fizicieni,care numara mai putin de 15 membrii remarcabili intre care fiul sau si 2 nepoti.
5.Hunter.John-unul dintre cei mai celebri anatomisti ai Angliei-fratele /nepotul
6.Stuart Mill,John,filozof si economist-tatal
Aceste liste,nu au nici o pretentie de a fi completate:ele nu au alt scop decat acela de a solicita atentia cititorului!!

Bibliografie

1.T.Ribot-“Ereditatea psihologica”,ed.Iri,Bucuresti.2002
<Student:Nechita Alina-Elena>


Caminul de batrani Copou

Datorita practicii facute in timpul anului, la Caminul de Batrani Copou, am avut oportunitatea de a intra in contact direct cu beneficiarii, varstnici aflati in dificultate. Acest lucru m-a ajutat sa inteleg mai bine ceea ce pe viitor mi-am propus sa fac.

Este un camin de batrani de tip rezidential, ce ofera beneficiarilor serviciile necesare, precum:

a) servicii sociale privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale si sprijinirea pentru reintegrarea sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligatii curente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei;
b) servicii sociomedicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile persoanei varstnice si antrenarea la activitati economice, sociale si culturale, precum si ingrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;
c) servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale la domiciliu sau in institutii de sanatate, consultatii si ingrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare si de dispozitive medicale.

Pentru a intelege mai bine serviciile si prestatiile oferite de acest camin, voi da exemple de cateva articole din legea 17 din 2000, caminul functionand pe acesta lege.

Art. 1
(1) Persoanele varstnice au dreptul la asistenta sociala, potrivit dispozitiilor prezentei legi, in raport cu situatia sociomedicala si cu resursele economice de care dispun.
(2) Masurile de asistenta sociala prevazute de prezenta lege sunt complementare celor reglementate prin sistemul asigurarilor sociale.
(3) Persoanele varstnice care beneficiaza de asistenta sociala au dreptul si la alte forme de protectie sociala, in conditiile legii.
(4) Sunt considerate persoane varstnice, in sensul prezentei legi, persoanele care au implinit varsta de pensionare stabilita de lege.

Art. 2
Asistenta sociala pentru persoanele varstnice se realizeaza prin servicii si prestatii sociale.

Art. 3
Beneficiaza de prevederile prezentei legi persoana varstnica, definita la art. 1 alin. (4), care se gaseste in una dintre urmatoarele situatii:
a) nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare;
b) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii;
c) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesare;
d) nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata;
e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociomedicale, datorita bolii ori starii fizice sau psihice.

Art. 14
Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice in camine sunt:
a) servicii sociale, care constau in:
– ajutor pentru menaj;
– consiliere juridica si administrativa;
– modalitati de prevenire a marginalizarii sociale si de reintegrare sociala in raport cu capacitatea psihoafectiva;
b) servicii sociomedicale, care constau in:
– ajutor pentru mentinerea sau readaptarea capacitatilor fizice ori intelectuale;
– asigurarea unor programe de ergoterapie;
– sprijin pentru realizarea igienei corporale;
c) servicii medicale, care constau in:
– consultatii si tratamente la cabinetul medical, in institutii medicale de profil sau la patul persoanei, daca aceasta este imobilizata;
– servicii de ingrijire-infirmerie;
– asigurarea medicamentelor;
– asigurarea cu dispozitive medicale;
– consultatii si ingrijiri stomatologice.

Art. 16
(1) Ingrijirea persoanelor varstnice in camine reprezinta o masura de asistenta sociala si poate fi dispusa cu titlu de exceptie pentru persoanele care se gasesc in una dintre situatiile prevazute la art. 3.
(2) Accesul unei persoane varstnice in camin se face avandu-se in vedere urmatoarele criterii de prioritate:
a) necesita ingrijire medicala permanenta deosebita, care nu poate fi asigurata la domiciliu;
b) nu se poate gospodari singura;
c) este lipsita de sustinatori legali sau acestia nu pot sa isi indeplineasca obligatiile datorita starii de sanatate sau situatiei economice si a sarcinilor familiale;
d) nu are locuinta si nu realizeaza venituri proprii.

Am participat la diferite activitati de petrecere a timpului liber si de recreere, avand placerea de a cunoaste si alte persoane varstnice, invitati ai caminului: Asociatia Seniorilor 2003.

Voluntari si Corul Asociatiei Seniorilor 2003, in caminul de batrani Copou.

Cu siguranta aceste actiuni de voluntariat si practica ne invata a fi mai buni, sa fim deschisi la nevoile altora si de asemenea sa intelegem mai bine rolul asistentului social in societate!

Balanca Ioana Alexandra, A.S, grupa1, anul1


Ecologizare

In cadrul voluntariatului pe care il practic la Centrul Diecezan Caritas Iasi ,a avut loc un program de ecologizare, unde impreuna cu aproximativ 100 de voluntari, am luat parte la curatarea de gunoaie din zona Manastirii Cetatuia.

Impreuna am adunat din padure in aproape doua  ore peste 150 de saci cu deseuri. Campania a fost  organizata de compania Touch cu sprijinul Caritas  Iasi si este un eveniment premergator saptamanii  voluntariatului.

Ne-am propus sa-i sensibilizam  in acest  fel pe cei care-si petrec timpul liber la iarba  verde, iar mesajul a fost :”Pastrati Iasul curat”.

Daca e sa  urmam cursul sloganului “pastram  Iasul curat”, scopul actiunii a fost unul  educativ, fiind premergator zilelor voluntariatului,  care au fost cuprinse intre 9 si 15 mai. E un  semnal de alarma. Ce ar trebui sa constientizeze  fiecare dintre noi e faptul ca daca astazi  padurea am gasit-o relativ verde . Trebuie  sa ne gandim ca pe viitor nu se vor bucura  de aceeasi padure verde decat daca noi  astazi facem ceva.

Gunoaiele au fost in cantitate foarte mare,de aceea am solicitat ajutorul celor de la Salubris.Ne-am dorit sa curatam intr-un mod corect si eficient si nu superficial.

Pavel Ioana Catalina,A.S,grupa1,anul1


Esti student! Fii voluntar!

Pentru a intelege mai bine profesia de asistent social si pentru a avea contact direct cu beneficiarii,trebuie sa te implici in activitati specifice,precum voluntariatul.Fiind studenta in primul an de facultate,am profitat de oportunitatea de a fi voluntar in cadrul Centrului Diecezan Caritas Iasi.Ca si categorie de beneficiari am ales copii de la Don Bosco ,un after school ,ce le ofera copiilor servicii precum:

- sprijin, îndrumare şi suport pentru fiecare copil in parte;
– meditaţii gratuie la materiile şcolare de bază;
– oferirea de ajutor material, ajutor în efectuarea temelor;
– consilierea beneficiarilor direcţi şi ai parinţilor acestora;
– realizarea de diferite cursuri specifice şi campanii de informare;

Tot in cadrul acestui Centru am avut ocazia de a participa la “Saptamana Nationala a  Voluntariatului”organizat in perioada 9-15 mai 2011,la Iasi.

SNV este un eveniment national anual menit sa mobilizeze cat mai multe organizatii si cat mai multi voluntari care sa contribuie la dezvoltarea comunitatilor lor si sa atraga sprijinul celorlalti pentru activitatea voluntarilor si recunoasterea meritelor acestora. Evenimentele din Saptamana Nationala a Voluntariatului vor fi corelate deasemenea cu cele cu ocazia Anului European al Voluntariatului.

Prima acţiune – „Smiley uman din voluntari”,  s-a desfăşurat în Piaţa Unirii – a adunat în jur de 400 de voluntari din cadrul ONG ieşene.

A fost un eveniment de promovare a voluntariatului, o manifestare care a implicat sute de voluntari în tot atâtea acţiuni. Practic, a fost un record în ce priveşte numărul de acţiuni  care s-au desfăşurat în numai o săptămână, acţiuni care si-au propus mobilizarea cetăţenilor în vederea creşterii nivelului de implicare civică.

Participantii au avut un mesaj simplu si direct fata de ceilalti:”Fii voluntar!”

smiley human

“Anul acesta se poarta voluntariatul. Fii la moda, voluntariatul iti vine bine!”

Albotica Maria Magdalena, A.S, grupa 1,anul 1


Asistenta sociala

Probabil cu totii ne-am intrebat ce inseamna asistenta sociala. Acum cred ca sunt in masura de a-mi raspunde atat mie, cat si celorlalti ce inseamna aceasta profesie.

       Asistenta Sociala este un asamblu de institutii, programe, masuri, activitati profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunitatilor, cu probleme speciale, aflate temporar in dificultate, care din cauza unor motive de natura economica, socio-culturala, biologica sau psihologica nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace si eforturi proprii, un mod normal, decent de viata.

      Binele pe care ni-l asiguram propriei persoane este precar si instabil pana cand este asigurat tuturor si incorporat in viata de zi cu zi, suna un citat al lui Jane Adams. Prin intermediul caror obiective ajungem sa indeplinim spusele din ghilimele?

Obiectivul principal al asistentei sociale este de a veni in ajutorul persoanelor aflati in dificultate pentru ca acestia sa obtina conditiile necesare unei vieti decente. Acest ansamblu de masuri urmareste sa dezvolte in randul segmentelor de persoane defavorizate propriile capacitati si competente pentru o mai pronuntata functionare sociala. Asistentul social, protectorul si militantul acestei cauze demne, trebuie sa aiba in vedere interactiunea constanta dintre doi factori: individul si mediul lui de viata socio-economic, politic, cultural, familial, moral, etc, avand cunostinte despre dezvoltarea lui umana, despre personalitatea lui, cat si despre contextul socio-cultural si moral in care traieste.

Cu o definitie bine intiparita in memorie a asistentei sociale (vezi mai sus), sa vedem care sunt categoriile de beneficiari:

  • Familiile sarace si minorilor delincventi
  • Cuplurile dezorganizate
  • Somerii si tinerii neintegrati
  • Persoanele dependente de alcool si droguri
  • Persoanele cu deficiente de sanatate
  • Copiii care traiesc intr-un mediu familial social advers
  • Copiii abandonati, vagabonzi si copiii institutionalizati
  • Persoanele batrane neajutorate
  • Persoanele care au suferit in urma calamitatilor naturale, sociale, persecutiilor si discriminarilor de orice tip
  • Persoanele infectate cu HIV si alte boli.

            Rolul asistentei sociale

Este deosebit de important sa intelegem rolul asistentei sociale si ce anume ofera ea. Asistenta sociala ofera celor in nevoie posibilitati de cunoastere si de acces la serviciile specializate de protectie sociala, ii orienteaza catre intelegerea si utilizarea cadrului legislativ de protectie sociala, mobilizeaza comunitatea, persoanele si grupurile in dificultate de a influenta activ politicile sociale. Asistenta sociala furnizeaza celor in nevoie ajutor financiar, material, moral, psihoterapie si consiliere. In cadrul programelor de asistenta sociala se inscriu si activitatile de prevenire a unor situatii de viata dezechilibrate, stresante sub aspect economic, cultural, psihologic sau moral, pentru indivizi sau grupuri, care pot fi de multe ori mai putin costisitoare decat terapia propriu-zisa.

 Functiile asistentei sociale in societatea contemporana

Este de admirat cum se comporta asistenta sociala in societatea contemporana. Astazi, asistenta sociala se orienteaza spre realizarea urmatoarelor functii:

  • Identificarea si inregistrarea segmentului populatiei ce constituie obiectul activitatilor de asistenta sociala
  • Diagnosticarea problemelor de diferit ordin cu care persoanele vulnerabile sau grupurile cu risc sporit se pot confrunta intr-o anumita perioada de timp, si in anumite conditii sociale, economice si culturale
  • Dezvoltarea unui sistem coerent de programe, masuri, activitati profesionalizate de suport si protectie a acestora
  • Elaborarea propriilor programe de catre cei aflati in situatii de risc
  • Identificarea variatelor surse de finantare a programelor de sprijin
  • Stabilirea drepturilor si modalitatilor concrete de acces la serviciile specializate de asistenta sociala prin cunoasterea cadrului legislativ – institutional
  • Suport prin consiliere, terapie individuala sau de grup, in vederea refacerii capacitatilor de integrare benefica in societate
  • Promovarea unor strategii de preintampinare a situatiilor defavorizate
  • Dezvoltarea unui program de cercetari stiintifice la nivel national si local privind dimensiunea problemelor celor aflati in situatii speciale

      Asistenta sociala abordeaza probleme comunitati si la diferite niveluri. Care sunt acestea?

  1. Individual (asistenta economica, psihologica, morala pentru persoanele in nevoie, cum sunt somerii, cei dependenti de droguri, alcool, cei cu probleme de integrare in comunitate, victime ale diferitelor abuzuri)
  2. Interpersonal si de grup (terapii de familie, ale cuplului, ale grupurilor marginalizate)
  3. Comunitar (rezolvarea conflictelor etnice, de grup, mobilizarea eforturilor individuale si colective intru solutionarea lor normala).

Cam acesta ar fi raspunsul meu la intrebarea : “Ce inseamna ASISTENTA SOCIALA?” Astept si alte pareri din partea voastra.

Cretu Andreea Ramona, A.S, anul 1, grupa1.


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.